Ghid de Utilizare a Taxei pe Dizabilitate

1. CONTEXT LEGISLATIV În România majoritatea persoanele cu dizabilități au dreptul, conform legislației în vigoare, să aibă un loc de muncă. În funcție de potențialul fiecărei persoane, angajarea se poate face conform art.79, din Legea 448/2006- privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în următoarele forme: a) pe piaţa liberă a muncii; b) la […]

1. CONTEXT LEGISLATIV
În România majoritatea persoanele cu dizabilități au dreptul, conform legislației în vigoare, să aibă un loc de muncă. În funcție de potențialul fiecărei persoane, angajarea se poate face conform art.79, din Legea 448/2006- privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în următoarele forme:
a) pe piaţa liberă a muncii;
b) la domiciliu;
c) în forme protejate.
Formele protejate de angajare în muncă sunt:
a) loc de muncă protejat;
b) unitate protejată autorizată.

Conform art.78, aliniatul (1) persoanele cu dizabilități pot fi încadrate în muncă, conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de dizabilități, emis de comisiile de evaluare de la nivel judeţean sau al sectoarelor municipiului Bucureşti.

Tot la acest articol, în vederea creșterii șanselor de angajare pe piața muncii, aliniatul (2) reglementează faptul că ”Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu dizabilități într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi”.

Dacă angajatorul nu reușește / nu are angajate persoane cu dizabilități, deși are peste 50 de salariați, conform aliniatului (3) la art. 78, poate opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:
a) să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap;
sau
b) să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, în condiţiile prevăzute la lit. a).

Fac excepţie de la prevederile alin. (2) instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

Fac excepţie de la prevederile alin. (3) lit. b) unităţile protejate înfiinţate în cadrul organizaţiilor persoanelor cu handicap care pot desfăşura şi activităţi de vânzări/intermedieri, cu condiţia ca minimum 75% din profitul obţinut să fie destinat programelor de integrare socioprofesională pentru persoanele cu dizabilități din organizaţiile respective. Aceste unităţi au obligaţia prezentării unui raport financiar la fiecare început de an, din care să rezulte cum au fost utilizate fondurile obţinute prin activitatea comercială.

2. AVANTAJELE DE A LUCRA CU O UNITATE PROTEJATĂ AUTORIZATĂ

Parteneriatul cu o unitate protejată poate aduce avantaje imediate unei companii sau autorități locale astfel:
• Identificarea unui nou buget pentru achiziții. Angajatorul cu peste 50 de angajați care nu are 4% dintre aceștia persoane cu dizabilități poate achiziționa produse și servicii în cuantumul taxei datorate la stat, pentru fiecare loc de muncă neocupat de către o persoană cu dizabilitate. Acesta este chiar un avantaj al angajatorului respectiv, deoarece se produce o economie la bugetul său, prin faptul că are la dispoziție suplimentar un alt buget de achiziții, fiind utilizați banii din această taxă. Astfel, compania poate aloca fondurile economisite pentru rezerva statutară sau noi investiții;
• Creăm șanse de angajare pentru acele persoane cu dizabilități care nu pot face față pieții libere a muncii sau au nevoie de o instituție de tranziție care să-i pregătească suplimentar pentru piața neconvențională a muncii, prin achiziționarea de produse și servicii de la o unitate protejată;
• Investim în comunitate și în crearea de șanse la o viață independentă pentru persoane cu dizabilități, investind în parteneriatul cu unitățile protejate autorizate, care de cele mai multe ori au un cumul de vulnerabilități datorate faptului că, o parte se confruntă cu sărăcie extremă sau provin din sisteme de protecție ale statului;
• Este o acțiune de responsabilitate social corporatistă parteneriatul cu o unitate protejată și poate fi promovat ca atare, ceea ce poate duce în timp la creșterea vânzărilor și profitabilității companiei;
• În cazul parteneriatului cu o autoritate publică, achiziția de produse și servicii de la o unitate protejată autorizată, poate reprezenta un exemplu de responsabilitate în raport cu cetățenii unei comunități și antreprenorii sociali care produc profit economic pentru a fi reinvestit în profit social. Autoritățile publice, conform legislației în vigoare privind achizițiile publice, pot face achiziția de la unități protejate, bifând în caietul de sarcini contract rezervat pentru o unitate protejată. În acest fel, acestea crează șanse egale de ofertare doar pentru unitățile protejate care pot licita individual sau în asociere cu alte unități protejate care respectă toate condițiile impuse de autoritatea contractantă.

3. CUM SELECTĂM UNITATEA PROTEJATĂ AUTORIZATĂ?

Ca în orice afacere, e bine să cunoaștem anumite lucruri înainte de a lua o decizia de a lucra cu o unitate protejată. Aspectele menționate mai jos, vă pot ajuta să faceți distincția între unitățile protejate care într-adevăr produc valoare adaugată în comunitate sau cele care doresc doar să valorifice oportunitatea dată de Legea 448 și anume nișa de piața a angajatorilor care plătesc taxa pe dizabilitate:
• Înainte de a începe colaborarea cu o anumită unitate protejată e recomandat să accesați aici tabelul centralizator al unităților protejate autorizate din România. Astfel, veți putea vedea ce unități protejate aveți în județul / regiunea în care vă desfășurați activitatea; dacă unitatea protejată are autorizația valabilă; ce obiect de activitate are entitatea (atenție, doar ceea ce se regăsește în tabel este deductibil pe Legea 448/2006); date de contact;
• Trebuie să vă asigurați că unitățile protejate autorizate, dețin certificate / autorizații sau alte documente necesare în prestarea obiectului de activitate pe unitatea protejată, inclusiv cod CAEN;
• Unitățile protejate autorizate, pe lângă faptul că oferă locuri de muncă adaptate persoanelor cu dizabilități, oferă și pachete de servicii complementare adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități, având în echipă personal de suport specializat, care asigură un parcurs personalizat de acompaniere socio-profesională. Acesta poate fi un consilier de orientare profesională și mediere pe piața muncii, asistent social, psiholog, psihopedagog sau educator specializat. De asemenea, unitatea protejată trebuie să aibă spații și locuri de muncă accesibilizate care să respecte toate normele de securitate și protecție a muncii. Acest lucru, poate fi verificat prin documente suplimentare sau chiar vizite la fața locului;
• În cazul organizațiilor persoanelor cu dizabilități care realizează și servicii de intermediere / vânzare de produse și servicii, acestea trebuie să facă dovada reinvestirii a minimum 75% din profitul obţinut pentru furnizarea de programe de integrare socioprofesională pentru persoanele cu dizabilități din organizaţiile respective. Acest lucru îl pot asigura acele organizații care:
o Sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale și dețin certificat în termen de valabilitate conform prevederilor art. 38 (1) din Legea asistentei sociale si a Ordinului 424/2014 emis de MMFPSPV, privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza acreditarii furnizorilor de servicii sociale sau
o Sunt acreditate ca furnizori de servicii de informare și consiliere sau servicii de mediere a muncii, conform prevederilor HG nr 277/2002 privind aprobarea criteriilor de acreditare a furnizorilor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă.
• De asemenea, unitățile protejate autorizate trebuie să fie un exemplu de transparență și etică în comunitate. În aceste sens, acestea trebuie să fie deschise pentru vizite la sediu și prezentarea modului în care persoanele cu dizabilități sunt integrate în muncă; să aibă pagini web sau conturi pe rețele de socializare, în care să-și prezinte activitatea; să fie deschise în a prezenta documente solicitate de clienți, inclusiv dovezi ale modului în care asigură locurile de muncă protejate / fișe de post ale persoanelor cu dizabilități / rapoarte de activitate anuale; să-și publice pe site rapoartele anuale depuse la Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități; să aibă publicate datele de contact și persoanele resursă. Este recomandat să dețină un cod de etică și transparență care să înglobeze și principiile sociale și economice care sunt definite de Legea nr. 291/2015 privind economia socială, unitatea protejată fiind în lumina legii încadrată la întreprinderi sociale de inserție.
• Să consultați lista de întrebări și răspunsuri disponibilă pe site-ul ANPD aici

4. CUM DEDUCEM TAXA PE DIZABILITATE

În primul rând trebuie să verificăm dacă compania noastră / autoritatea publică are peste 50 de salariați și dacă respectă procentul de 4% persoane cu dizabilități angajate.

Dacă are peste 50 de salariați și nu are angajate în procent de 4% persoane cu dizabilități compania / autoritatea publică își va face un prim calcul a sumei disponibile astfel:
• 50% din salariul de bază minim brut pe ţară, înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu dizabilități / lună. Aceasta e suma pe care trebuie să o viram lunar la buget sau de care facem achiziții de la unități protejate autorizate.
Iată deducerea cheltuielii așa cum este ea reglementată de Ordinul 590/2008. Astfel, conform acestui document, avem următoarele reglementări:

ART. 1. Suma datorată de autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap, reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, sau achiziţionarea de produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, se declară la poziţia 25 “Vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate” din formularul 100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, aprobat prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 101/2008 privind aprobarea modelului şi conţinutul formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, cu completările ulterioare.

ART. 2. (1) Numărul de angajaţi care se ia în calcul este numărul mediu de angajaţi din lună.
(2) Se determină numărul mediu lunar de salariaţi din fiecare lună ca medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi din luna respectivă, inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale şi alte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, împărţită la numărul total de zile calendaristice. În efectivele zilnice nu vor fi incluşi salariaţii aflaţi în concediu fără plată, cei aflaţi în grevă, cei detaşaţi la lucru în străinătate şi nici cei ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se vor lua în calcul efectivele de salariaţi din ziua lucrătoare precedentă, cu excepţia persoanelor al căror contract individual de muncă a încetat în acea zi.
(3) Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă vor fi incluşi în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul individual de muncă.

ART. 3. Procentul de 4% rezultat conform legii va fi un număr format din două zecimale, care se va înmulţi cu 50% din salariul minim brut pe ţară stabilit prin hotărâre a Guvernului în vigoare în luna pentru care se plăteşte.

ART. 4. Achiziţionarea produselor de la unităţile protejate poate fi parţială, existând posibilitatea plăţii doar a sumei neacoperite până la cea stabilită potrivit Legii nr. 448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 5. În situaţia în care operatorul economic achiziţionează produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate potrivit legii, pe bază de parteneriat, în sumă mai mică decât suma datorată bugetului de stat, operatorul economic va datora bugetului de stat diferenţa de sumă.

ART. 6. În situaţia în care operatorul economic achiziţionează produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate potrivit legii, pe bază de parteneriat, în sumă mai mare decât suma datorată bugetului de stat în luna respectivă, operatorul economic nu datorează nicio sumă bugetului de stat, iar diferenţa în plus se reportează în luna următoare, în sensul diminuării de plată.

ART. 7. În contextul încadrării în muncă, prin persoană cu handicap se înţelege şi persoana invalidă gradul III.

Comentarii Facebook

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *